Sub asediul zapezii!

IARNA!
Asa cum n-am mai avut de multaaa vreme!
Dar mie imi place. Imi palce iarna pentru ca te purifica, te face sa se simti mai curat, mai altfel decat in restul timpului. Te obliga sa te uiti inauntrul tau, sa stai de taina cu tine insati.
In plus, daca e ceva ce am facut iarna asta, apoi este conditie fizica de la datul de zapada.
Astazi cand am iesit ca tot omul responsabil la o lopata de zapada, m-a frapat linistea.
Era o liniste aproape absoluta, singurele zgomote care se auzeau erau fulgii de zapada care alunecau pe geaca mea.
Nicio masina, niciun caine, nicio pasare...nimic. Parca si respiratia mea era inghitita de fulgii de zapada care nu mai contenau sa coboare.
Intr-un final, dupa doua ore de lupte cu nametii, am considerat incheiata operatiunea.
Ohhhh! Ce sperante spulberate...la propriu, de iar necontenita zapada care a inceput de vreo ora sa acopere la loc pamantul!
Asta e!
Si maine e o zi, nu?!

Mama Natura, ma inchin in fata ta pentru ca ne arati, inca o data, locul nostru!